Vara asta…

Vara aceasta am fost plecaţi în concediu în mai multe reprize.

Pentru început am fost plecaţi la Bărăşti, lângă Haţeg.  Timp de două săptămâni am avut grijă acolo de gospodăria socrilor.  Acesta este concediul lor! 3 vaci, 1 viţea, 2 porci, raţe, curcani şi nenumărate găini, de toate vârstele şi toate culorile. Pagubele provocate au fos minime! Numărul animalelor era relativ acelaşi şi la întoarcerea socrilor, cu excepţia raţelor, iar una dintre vaci umbla în trei picioare, fapt pentru care nu mă simt deloc responsabil.

O altă ieşire de vara aceasta a fost excursia cu tinerii, la Sasca Montană. Am fost cu corturile şi am campat pe malul Nerei. A fost singura săptămână din vara aceasta în care a plouat. Deşi apa a pătruns în cortul nostru şi a fost foarte neplăcut, nu am îndrăznit să mă rog să se oprească! Un timp frumos, dar care a trebuit scurtat din cauza ploilor. Am văzut Ochiul Bei, Cascada Şuşara, Cascada Beuşniţa, am făcut baie în Nera. O zonă cu un farmec aparte, ce trebuie neapărat vizitată.

Anul acesta am avut prima tabără cu familiile tinere, la Brădăţel. A fost peste aşteptări. Nu putem decât să mulţumim Domnului pentru studii, momentele de închinare, clipele de părtăşie de la foc de tabără, adus de lemne, masă etc.

Ultima excursie a fost în Grecia. Am stat acolo 7 zile la un hotel situat pe malul mării. Trebuie să recunosc că am mâncat cam mult…Am încercat să înot pentru a compensa, dar nu a funcţionat decât parţial.  Partea mai neplăcută a fost otita pe care Geanina a făcut-o din cauza apei. Aşa că am avut prilejul să vizităm şi un spital grecesc. Surprinzător, doctoriţa vorbea româneşte şi încă destul de bine. A doua parte a concediului a fost mai uscată şi a avut de-a face mai mult cu plaja, întrucât Geanina nu a mai avut voie să intre în apă. Plângând cu cei ce plâng, m-am abţinut şi eu cât am putut.

Am învăţat multe lucruri. Unul este că trebuie să te bucuri de fiecare etapă a concediului, inclusiv de drumul într-acolo.  De multe ori gonim pe şosea pentru a ajunge la o destinaţie. Ajungem acolo, iar următorul lucru este că începem să ne stresăm pentru a bifa următorul punct, pentru a ajunge la următoarea destinaţie, activitate etc. Nu ajungem să ne bucurăm în niciun fel de vacanţa noastră, fiind în permamnenţă preocupaţi de ceea ce urmează. Am observat cât de mult de poţi bucura de un drum lung pe autostradă, dacă ai un suc rece şi te uiţi relexat pe geam. E uimitor cât de multe lucruri poţi observa: cum se caţără sârbii cu casele pe pantele muntoase cele mai abrupte şi cât de pitoreşti sunt astfel de orăşele, câtă varză cultivă macedonienii ( oare de unde aduc apă să o ude în uscăciunea aia?), cît de agitaţi şi repeziţi sunt grecii (şi totuşi în acelaşi timp par relaxaţi, e o artă…).

Am mai observat că e foarte frumos în concediu, dacă nu e prea lung. Poate sună ciudat ceea ce scriu acum, dar nu ne-am necăjit că se termină şi ne întoarcem acasă. A fost frumos, dar suficient. Abia am aşteptat să mă reîntorc la rafturile mele cu cărţi, la filtru nostru vechi, dar încă funcţional de cafea, la biroul meu de la Betania…Cred că dacă nu poţi să te bucuri de lucrurile mărunte, simple ale vieţii cotidiene, nu poţi să te bucuri cu adeăvărat nici de cele speciale, cum ar fi concediile.

Mulţumim din toată inima Domnului pentru vara asta! Orice  „dar bun şi desăvârşit se pogoară de la El!”

Anunțuri

Despre Valentin Fat

pastor, Biserica Baptista Betania, Timisoara.
Acest articol a fost publicat în Jurnal de familie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s