Ce îşi doreşte Iov?

Ce îşi doreşte Iov? Cred că cea mai urgentă dorinţă  era ca prietenii să tacă.  Dorinţa îi va fi îndeplinită, dar ceva mai târziu, atunci când prietenii săi se satură  de încăpăţânarea lui.  Este absolut necesar să privim la discursurile lui Iov, dar şi la ale prietenilor săi prin prisma evaluării pe care Dumnezeu o face la sfârşit. Trebuie să spunem că toată lumea ia note mici. Discursurile lui Iov sunt catalogate drept „cuvântări fără pricepere.” Prietenii săi însă iau o notă mai mică. Dumnezeu spune că „n-aţi vorbit aşa de drept de Mine cum a vorbit robul meu Iov.”  Cuvântările lor Îl supără atât de tare pe Dumnezeu încât atrag mânia Sa. Foarte interesant, dacă nu chiar ironic, salvarea lor vine prin mijlocirea lui Iov.

Putem observa trei dorinţe ce răzbat printre plângerile lui Iov:

1. Prima este dorinţa de a se întâlni cu Dumnezeu, de a-L vedea (Iov 23:8-9, 19:26-27). În ciuda suferinţei grele, în ciuda faptului că Îl consideră vinovat pe Dumnezeu pentru ceea ce i se întâmplă, Iov doreşte totuşi să Îl vadă. Cu alte cuvinte, în ciuda durerii, Iov nu renunţă la Dumnezeu. Este interesant să îl privim pe Iov în paralel cu omul contemporan care susţine că din cauza suferinţei exitente în lume nu mai poate crede în Dumnezeu. Iov se luptă cu dileme, taine, lucruri neînţelese, dar ştie că dacă e să găsească un răspuns, acesta nu poate fi găsit decât la Dumnezeu. Acelaşi lucru îl observăm şi la profetul Habacuc. Nu înţelege cum de Dumnezeu îngăduie atâta rău în lume, dar ştie ceea ce are de făcut. Aduce plângerea înaintea Domnului şi merge la locul lui de strajă, aşteptând să vadă ce răspuns îi va da Dumnezeu. (Habacuc 2:1). Nevoia de a-L vedea pe Dumnezeu este cea  mai mare nevoie a fiinţei umane şi ea a fost împlinită pe deplin în Hristos: „Cine m-a văzut pe mine, a văzut pe Tatăl”, spunea El. (Ev. după Ioan)

2. Apoi Iov îşi doreşte un mijlocitor. El doreşte să Îl vadă pe Dumnezeu, dar este conştient că lucrul acesta e imposibil din cauza vinei şi a păcatului său (Iov 9:28b-35). (Spre deosebire de ceea ce credeau pritenii săi, Iov este conştient de păcatul din viaţa sa.) Iov este chinuit de această tensiune dintre dorinţa de a-L vedea pe Dumnezeu şi imposibilitatea realizării ei din cauza păcatului.  Peste mii de ani, Hristos urma să se prezinte ca „Mielul care ridică păcatul lumii.” (Ev. după Ioan)

3. Iov îşi mai doreşte ca după moarte să existe ceva. Cine mai poate să se bucure de viaţă atunci când conştientizează că, bună sau rea, ea va fi curmată de moarte?( Iov 14:14).

Probabil cele mai frumoase versete din cartea lui Iov sunt versetele din Iov 19:25-27, unde el vorbeşte despre un RĂSCUMPĂRĂTOR viu, pe care îl va vedea şi care îi va fi binevoitor. Cu alte cuvinte, în mijlocul celei mai negre suferinţe, Iov primeşte certitudinea că cele trei dorinţe îi vor fi îndeplinite: Îl va vedea pe Dumnezeu, are un Răscumpărător care rezolvă problema păcatului Său şi că acesta este viu, biruitor asupra morţii.

Dorinţele şi nevoile cele mai mari ale lui Iov şi ale fiecărui om au fost îndeplinite prin Hristos:

-prin întruparea Sa, noi îl vedem pe Dumnezeu

-prin jertfa Sa, noi suntem iertaţi şi împăcaţi cu Dumnezeu

-prin învierea Sa, avem nădejde chiar şi în faţa morţii.

Rugăciunea mea este ca biserica de azi să redescopere gloria lucrării desăvârşite a Domnului nostru!

Anunțuri

Despre Valentin Fat

pastor, Biserica Baptista Betania, Timisoara.
Acest articol a fost publicat în Modeste incursiuni teologice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s