Doar o meteahnă să-ţi mai spun (3)

Promit să închei aici cu defectele noastre, ale evanghelicilor. Deja m-am lungit nepermis de mult şi, în niciun caz, nu vreau să mă înrolez în armata demolatorilor. Cred că suntem chemaţi să construim. Mai mult, sunt sigur că multe biserici evanghelice nu se încadrează în descrierea pe care am făcut-o, aşa că trebuie să îmi cer scuze faţă de ei. Dar, mulţi alţii se regăsesc, că de n-ar fi, nu s-ar povesti. Vă rog deci să ascultaţi şi ultimul meu of pentru că nu e de mică însemnătate: superficialitatea în închinare.

Prima problemă e că nici nu îi spunem închinare, ci program, iar asta reflectă atât de bine concepţia noastră despre închinare. Închinarea Îl are în centru pe Dumnezeu şi e modelată de El. Programul îi are în centru pe oameni şi este făcut după chipul şi asemănarea acestora. Închinarea presupune şi spontaneitate. Programul e rigid. Închinarea presupune pocăinţă, programul performanţă. Îl mai auzim pe John Piper care striga: „Brothers we are not professionals!” ?

Apoi, sunt cei care conduc închinarea (fac aici referire la întreaga întâlnire, nu doar la timpul de cântare). De multe ori ai prefera să priveşti un accident rutier decât să îi priveşti şi să îi asculţi pe ei. Noi nu avem o închinare liturgică. Foarte bine, sunt de acord cu asta! Dar nu trebuie să fie nici mediocră. Măcar litrughia te salvează. Chiar dacă spui mecanic, nu spui ce nu trebuie. La noi în schimb fraţii îşi dau drumul la toată desaga. Rişti să auzi în mijlocul închinării ce a povestit fratele cu un alt frate, în timp ce stătea la coadă. Din păcate, acest fapt reflectă profunzimea noastră spirituală. Acolo se vede cât de poate de clar dacă fratele de la amvon L-a mai căutat pe Domnul între cele două duminici sau a fost prea ocupat…Un sfat aici: pregăteşte-te dacă vei conduce închinarea. Caută să afli ce anume va motiva adunarea să se închine. Gândeşte-te dinainte la ce vei spune!

Nu vreau să spun prea multe lucruri despre poezii. În primul rând, prea multe!!!!Trebuie după fiecare cântare poezie? Apoi, nu sunt bine scrise. De regulă au rimă, dar nu au ritm. Sunt cuvinte îngrămădite în versuri, ba mai lungi, ba mai scurte. Multe din ele sunt spuse prea des. Sunt bune, frumoase, dar şi-au trăit vremea de glorie şi trebuie lăsate să se odihnească cel puţin vreo cîţiva ani, ca să ne fie dor de ele. Şi pe bunica o iubeşti, dar dacă e la tine toată ziua? Iată câteva „bunicuţe”: „Mi-ai fost vecin…”, „Am căutat iubirea…” „De ce nu vii..” Frumoase, bine făcute! Dar dacă le-auzi în fiecare lună de 30 de ani…

La final, formaţiile muzicale care ajung un scop în sine. Fanfara, orchestra şi corul sunt bune, dar fiecare la locul ei. Ele există pentru a zidi biserica, nu biserica există pentru a le purta de grijă. Noi nu vrem divertisment, program, ci închinare. Mulţi fraţi păstori, unii chiar tineri, şi-au făcut scop declarat din a reînvia fanfara şi orchestra din biserica pe care o slujesc, ca în vremurile bune de odinioară. Aşa înţeleg ei o biserică vie. Vie pentru cine?

Postez articolul cu inima strânsă. Se vor supăra unii pe mine, dar cred că e important să fiu sincer. Nu vă supăraţi pentru auto-critica făcută în aceste trei articole. Nu uitaţi că doar pe morţi îi vorbeşti numai de bine. Doamne fereşte-ne!

Anunțuri

Despre Valentin Fat

pastor, Biserica Baptista Betania, Timisoara.
Acest articol a fost publicat în Din necazurile şi bucuriile unui evanghelic. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Doar o meteahnă să-ţi mai spun (3)

  1. Anonim zice:

    Oricât de bine ar suna cântarile noastre, oricât de multe emoții ar putea trezi poeziile noastre, lucrul pe care trebuie sa îl avem mereu în minte este urmatorul: adevăratul închinător a fost Isus Cristos, care a fost ascultător de Tatăl în toate. Noi, prin Duhul suntem uniți cu Cristos. Închinarea noastră este o umbră a închinării lui Cristos. Parte din lucrarea Duhului este participarea noastră la viața divină, la bucuria comuniunii treimice. Prin aceasta lauda și gloria este dată lui Dumnezeu care a inițiat totul: de la creație, la răscumpărare

  2. Daniel zice:

    Interesant articol. Un punct de vedere referitor la orchestra, famfara, cor etc. Ati spus corect ca sunt bune pt a zidi biserica, nu biserica sa aiba grija de acestea. Insa, prin aceste formatii muzicale se da de lucru unor persoane, mai ales copiilor si tinerilor. De asemenea, cei implicati in aceste slujiri se simt parte in lucrare. Sigur ca se poate replica, spunandu-se ca activitatea noastra nu trebuie sa fie numai intre zidurile bisericii, ca inchinarea trebuie sa porneasca din inima … insa din cele observate la noi ca si in alte biserici evanghelice din Romania, acolo unde s-a renuntat la aceste formatii muzicale, precum si la alte forme de exprimare in inchinare, cum ar fi solo-urile, duetele, recitatul de poezii, bisericile nu au fost mai vii, ci din contra, serviciile divine mai monotone, iar cei implicati anterior in aceste formatii nu-si gaseau locul in biserica.
    Sunt de-acord cu crirtica dvs privind recitatul acelorasi poezii, de calitatea lor literara etc, insa daca le desfiintam, ce punem in loc? din ce am observat prin biserici, grupurile de lauda si inchinare, care sunt foarte bune in a dinamiza cantarile comune, au cam „confiscat” celelalte forme de manifestare in inchinarea publica. Recunosc ca a crescut in biserici calitatea predicilor, deoarece avem mai multi pastori si sunt destul de bine pregatiti, lucru laudabil si vrednic de apreciat, insa serviciile divine nu mai au acea viata, iar unul dintre motive – cred eu, avand o parere foarte subiectiva – este ca tot mai putini sunt implicati in inchinare si in slujirea in cadrul serviciilor de inchinare/divine etc.

    In rest, mi-au placut articolele, la unele am ras cu pofta, si eu am trait asemenea episoade in biserica … felicitari pt articole si astept si altele despre Amintirile din copilaria noastra prin bisericile baptiste sau … celelalte evanghelice. Cred ca sunteti in premiera in Romanuia cu astfel de articole.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s