Mai sunt vreo 10 minute până la începerea serviciului. Umblu prin sala bisericii şi schimb vorbe cu cei prezenţi. Vine unul dintre uşieri şi mă anunţă cu mare pompă că vrea cineva să stea de vorbă cu mine. Oftez şi mă duc. Vorba poeziei, „mă prind fiori…” Eu un frate care are o poezie. Vine tocmai de la Caransebeş ca să o împartă cu noi. Eu, suspicios, îl mai descos un pic în legătură cu biserica de unde vine…În cele din urmă îi adresez o întrebare hotărâtoare „Cât de lungă e poezia?” „Vreo 10 minute,” vine răspunsul. Îi spun că timpul nu ne permite. Încep negocierile. Eu îi dau două minute. El vrea tot zece. Licitaţia continuă. Eu mai adaug unul şi îi dau trei. El zice că sub 7 nu poate nicidecum să meargă. Mă roagă să îl cred că nu are poezie mai scurtă de 7 minute. Eu mă încăpăţânez. El îşi ia geanta, începe să bombăne şi pleacă trântind uşile.
Ieri seară, episod asemănător, doar că fratele venea din altă parte şi el oferindu-şi serviciile versificate. Eu tot zgârcit cu minutele, 2-3, dar fratele acceptă. Se ridică, vine în faţă şi zice o poezie de…7 minute, pe lângă predicuţa de rigoare şi pe lângă publicitatea de rigoare, la cartea sa de poezii. Odată ce omul e în faţa adunării, ce pot să fac decât să zâmbesc înţelegător?
Şi stau şi mă cuget fariseic, care din noi 3 e mai păcătos? Eu că-s zgârcit, primul recitator ca şi-a dat drumul mâniei sau al doilea recitator că m-a tras pe sfoară? Cu primul am pătimit doar eu, cu al doilea întreaga adunare. Mă gândesc însă la îndelungile pătimiri ale bisericilor de unde provin fraţii. Probabil că în mod constant întreţin zelul misionar al celor doi şi al altora ca ei.
Valentin Făt 
Am invatat de la un frate pastor f.scolat; aici se aplica technica”Tactici Pastorale” Gresiti au fost toti trei in situatia aceasta, fiecare avea ravna lui. Poate intelegiti printro mica istorioare; cu timp in urma un frate de la Cluj foarte bine cunoscut in vremea aceia si numele lui continua sa mai faca ochi mari si astazi (numele era T…. de la Cluj) avea obiceiul sa mearga din loc in loc cu predica si cantare (lucru foarte bun caci aceasta a fost chemarea lui) predica bine, canta frumos dar nu se mai putea opri in asemena situati trebuia aplicata „Tactica Pastorala” frati nu il puneau si atunci se deranja se scula de unul singur si deranja biserica intreaga (asta se intampla dupa ce a pierdut din..)se aplica tactica amintita se ducea la el si pe un ton prietenos si plin de intelepciune, frate stiu ca puteti dar de data asta sunt programati (nu am stiut ca o sa treceti pe aici) dar va las vreo dou trei minute si cand o sa mai veniti o sa vedem cum va fi atunci. Fratele bucuros de apreciere spune nu mai mult de timpul oferit si era multumit. Acum sa nu uitam asta e numai o faza din asa zisa „Tactica Pastorala” Domnul sa va lumineze El mai bine.