Trăiască circul! Despre ”clovnizarea” bisericii și a mărturiei

E trist. E trist că nu mai considerăm valoros decât ceea ce apare la TV sau este popular pe FB. De pildă, nu ne mai impresionează mărturiile celor care s-au întors la Domnul. Dar stai puțin! Există  două situații în care acestea ne interesează: dacă persoana în cauză a fost ceva vip înainte. Nu contează ce: cântăreț, dansator, circar, clovn, prezentator TV, manelist, politician. Orice! Dacă a fost vedetă înainte de convertire, insistăm să îl păstrăm vedetă și de acum încolo. Vedetă bisericească, pocăiască, bineînțeles. Va colinda țara și îi va face pe toți să plângă, însoțit adesea de ”nașul” convertirii. Nu îi dăm nici măcar un an de reflecție, să se cugete omul, să își plângă trecutul, să își reanalizeze valorile, să ia hotărâri.

Ce demonstrează atitudinea aceasta? Foarte simplu: că pasiunile noastre principale sunt circul și spectacolul! Puterea Evangheliei, pocăința, crucea lui Hristos, lucrarea TAINICĂ (nu televizată!) a nașterii din nou…iată realități care nu mai ne încălzesc inima decât dacă sunt operate în inimioara vreunui vip, iar mai apoi mediatizate pe sticlă. Aceeași tristă realitate a ieșit la lumină odată cu provocarea la memorat de versete. Memorarea Sfintelor Scripturi devine brusc o îndeletnicire onorabilă, pentru că poate fi croită pe modelul popular al vedrei cu gheață.

Să mai amintesc și evanghelizările noastre? Pe lângă predicator, trebuie musai să apară și cântăreții…Avem mereu senzația că serviciile noastre sunt prea seci și că trebuie  condimentate cu puțin circ. Prezența Hristosului Înviat în mijlocul poporului adunat, lucrarea Duhului Sfânt, Cuvântul care pătrunde până în cele mai îndepărtate unghere ale ființei și scoate totul la lumină… Sunt bune, mă-nțelegi, dar nu mai ”țin” azi.

Și uite așa am ajuns în situația bine cunoscutei povești cu omul depresiv, căruia i s-a recomandat să meargă la circ unde este un clovn ce înveselește pe toți. Era o singură problemă: clovnul era chiar el. Transformăm biserica și mărturia noastră tocmai în circul de care lumea s-a dezgustat. Cât credeți că vom reuși să facem pe clovnii? Vom obosi și ne vom dezgusta și noi.

Vom intra în depresie. Să nu transformăm biserica în circ. Dacă nu de alta, circul adevărat produce un spectacol mult mai bun. Biserica nu e un circ real, ci unul de imitație. Deci, SĂ NE OPRIM!

Anunțuri

Despre Valentin Fat

pastor, Biserica Baptista Betania, Timisoara.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Trăiască circul! Despre ”clovnizarea” bisericii și a mărturiei

  1. Emi Z. zice:

    Eu cred ca astfel de practici sunt de mult prin bisericile noastre, doar ca pana acum nu le-am perceput in felul asta, sau poate nu a fost atat de evident. De multi ani si in multe biserici se fac anunturi gen: „Duminica viitoare o sa avem un invitat special, fostul preot X/vedeta Y, care s-a pocait. Invitati si pe altii „sa auda Cuvantul Domnului”. Si vine persoana respectiva si incepe sa „toarne” ce facea cand era preot ortodox/catolic si cum ii batjocorea pe pocaiti, iar acum ii demasca si pe fostii „colegi de breasla”, spre deliciul publicului. Si dupa ce i-a porcait pe toti, incepe si predica, dar saracul, poate nici macar nu si-a analizat teologia, daca este corecta sau nu, ca s-a si trezit la amvon. Atmosfera e deja creata, publicul soarbe in continuare, nemai trecand prin filtru…
    La fel si cu cantaretii, poate ca predicatorul nu e neaparat cel mai bun la „expozitie”, dar daca vine cu un cor, un grup cat de mic sa faca intrarea, treaba e ca si rezolvata…

    P.S. E interesanta si partea cu alternativa pocaitilor la anumite curente, gen ALS, dar nici asta nu e ceva nou sub soare; la muzica daca ne gandim ca intotdeauna a fost subiect de dispute in biserici, vedem ca atunci cand a aparut un nou stil, mai intai au trebuit schimbate cuvintele si astfel a fost „muzica crestina”. Astfel avem rock, heavy metal, hip-hop, manea si toate …crestine… Nu stiu daca neaparat provocarea memorarii versetelor e ceva rau, ci mai degraba contextul in care apare si trist e ca mai degraba accepti sa-ti torni vadra decat sa faci ceva ce e vital pentru un crestin, lectura, memorarea si meditatia…

  2. Maria Istoc zice:

    Si pocainta domnilor. O viata schimbata, O viata cu alte valori, o viata care tocmai ar trebui sa respinga vedetismul si sa caute discretia, simplitatea, pocainta, De mult am facut din biserica spectacol si inca unul amatorist. Preoti acestia catolici sau ortodocsi ce or fi ei macar au un respect pentru biserica ca si loc de inchinare, noi l-am pierdut si pe acela si construmim cladiri de bisericii care seamana mai degraba a sali de spectacol decit a lacas de inchinare. Am scris despre aceasta pe PARNASSIENNE PASSAGERE/

  3. Corneliu zice:

    „1. Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi suntem. Lumea nu ne cunoaşte, pentru că nu L-a cunoscut nici pe El. 2. Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi nu s-a arătat încă. Dar ştim că, atunci când Se va arăta El, vom fi ca El; pentru că Îl vom vedea aşa cum este. ” – 1 Ioan 3 v1-2
    ” … 11. Căci Cel ce sfinţeşte şi cei ce sunt sfinţiţi sunt dintr-unul. De aceea, Lui nu-I este ruşine să-i numească „fraţi” 12. când zice: „Voi vesti Numele Tău fraţilor Mei; Îţi voi cânta lauda în mijlocul adunării.” 13. Şi iarăşi: „Îmi voi pune încrederea în El.” Şi în alt loc: „Iată-Mă, Eu şi copiii pe care Mi i-a dat Dumnezeu!” ” – Evrei 2 v11-13
    ” … 21. Pe Cel ce n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El. ” – 2 Corinteni 5 v21
    ” … 16. Aşa că, de acum încolo, nu mai cunoaştem pe nimeni în felul lumii; şi, chiar dacă am cunoscut pe Hristos în felul lumii, totuşi acum nu-L mai cunoaştem în felul acesta. 17. Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi. ” – 2 Corinteni 5 v16-17
    Am enumerat câteva texte biblice care se referă la oamenii născuţi din nou. În bisericile locale, există, fără îndoială situaţii ca cele descrise în articol, dar, ar trebui să domine cei născuţi din nou.
    Ce este de făcut ca astfel de situaţii ca cele descrise să fie extrem de rare?
    Conform cu Efeseni 4:11-15.:”Si El a dat pe unii apostoli; pe altii, proroci; pe altii, evanghelisti; pe altii, pastori si invatatori,
    12. pentru desavarsirea sfintilor, in vederea lucrarii de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos,
    13. pana vom ajunge toti la unirea credintei si a cunostintei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la inaltimea staturii plinatatii lui Hristos;
    14. ca sa nu mai fim copii, plutind incoace si incolo, purtati de orice vant de invatatura, prin viclenia oamenilor si prin siretenia lor in mijloacele de amagire;
    15. ci, credinciosi adevarului, in dragoste, sa crestem in toate privintele, ca sa ajungem la Cel ce este Capul, Hristos.”
    Aceste 5 categorii de slujitori sunt date bisericilor pentru a contribui la creşterea şi maturizarea spirituală a ucenicilor. Pentru că există în unele biserici învăţători fără ucenici şi o lipsă de viziune în ceea ce priveşte echiparea sfinţilor în vederea slujirii (şi nu a activităţilor bisericeşti-a se vedea focalizarea pe întocmirea de programe religioase şi cam atât), avem consecinţe ca cele din articol.
    Există şi multă ipocrizie, dar, cum ar putea un păcătos iertat dar imatur d.p.d.v. duhovnicesc, să iubească sau să ierte; să nu mai vorbim de faptul că un astfel de om nu va putea vreodată, rămânând în stadiul de copil, să slujească conform 2Cor.5:17-21:
    „17. Caci, daca este cineva in Hristos, este o faptura noua. Cele vechi s-au dus: iata ca toate lucrurile s-au facut noi.
    18. Si toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a impacat cu El prin Isus Hristos si ne-a incredintat slujba impacarii;
    19. ca adica, Dumnezeu era in Hristos, impacand lumea cu Sine, netinandu-le in socoteala pacatele lor, si ne-a incredintat noua propovaduirea acestei impacari.
    20. Noi, dar, suntem trimisi imputerniciti ai lui Hristos; si, ca si cum Dumnezeu ar indemna prin noi, va rugam fierbinte, in Numele lui Hristos: impacati-va cu Dumnezeu!
    21. Pe Cel ce n-a cunoscut niciun pacat, El L-a facut pacat pentru noi, ca noi sa fim neprihanirea lui Dumnezeu in El.”
    Sper ca oamenii maturi în Hristos din biserici să fie mai mulţi decât ipocriţii, învăţătorii şi pastorii să-şi cunoască bine menirea şi cu responsabilitate şi credincioşie, să contribuie la propăşirea Împărăţiei lui Dumnezeu.
    Poate, dacă am înţelege cu toţii care este adevărata slujire, conform 2 Corinteni 5:17-21, am cânta în continuare pe 4 voci în biserici,dar nici slujba împăcării nu ne-ar fi indiferentă pentru că altfel cântăm a pagubă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s