Luther, Ziua Reformei și zilele noastre (moaște și catedrale)

Sâmbătă se va sărbători Ziua Reformei. Ani la rând, sărbătoarea aceasta a trecut aproape neobservată. Chiar și acum, se pare că suntem mai preocupați de ”bombardarea” altor sărbători…atât de preocupați încât tindem să uităm de a noastră. Pe 31 octombrie 1517, Martin Luther a țintuit cele 95 de teze pe poarta catedralei din Wittenberg. Demersul a fost într-adevăr unul îndrăzneț, dar nu chiar atât de radical cum este prezentat în zilele noastre. (Adeseori de oameni care nu au avut timp să citească cele 95 de teze! Cei-i drept sunt 95, cam multe!) Înainte de a merge mai departe însă, să ne întrebăm Cine a fost Martin Luther?

Martin Luther (născut Luder) a văzut lumina zilei pe data de 10 noiembrie 1483, fiind născut în partea centrală a Germaniei, la Eisleben. Tatăl său era implicat în industria minieră, dar avea ambiții mari pentru fiul său, dorindu-și ca acesta să studieze dreptul. Atunci când mijloacele financiare au permis-o, tânărul Luther a fost trimis la studii. Luther se lupta mereu cu teama unei morți subite. Se temea că murind brusc, nu va apuca să își mărturisească toate păcatele și astfel ar putea fi pierdut. Teama aceasta a ajuns în punctul culminant într-o noapte furtunoasă, când Luther a fost trântit la pământ de un fulger. În momentele acelea, s-a rugat Sf. Ana, făgăduind că dacă va fi izbăvit, se va călugări, lucru care s-a și întâmplat. Faptul acesta însă nu a adus prea multă consolare conștiinței sale încărcate. Luther își mărturisea în mod obsesiv păcatele și era chinuit de teama că s-ar putea să uite vreunul și astfel să pericliteze iertarea deplină după care tânjea.

În încercarea de a găsi pacea, Luther călătorește la Roma, unde urcă Scala Sancta în genunchi. La fiecare scară rostește Tatăl nostru și o sărută. La întoarcerea sa acasă, este trimis la Wittenberg. Aici, superiorul său, Johann von Staupitz, îi propune să devină doctor în teologie și să predea în cadrul universității. În Wittenberg, principele elector Frederick al III-lea, ”cel Înțelept,” înjghebase o colecție impresionată de…de ce altceva decât de moaște! Se credea atunci, precum se crede și astăzi că sfinții au trăit vieți atât de neprihănite încât au câștigat mai multe merite decât au ei nevoie, iar acestea pot fi conferite celor care le venerează rămășițele. Astfel, timpul petrecut în purgatoriu de sufletele celor vii și morți deopotrivă, poate fi scurtat considerabil. Pe lângă moaște, trebuie neapărat amintită problema indulgențelor. Indulgențele constituie practic motivul care a condus la declanșarea reformei. Acestea erau vândute de Johann Tetzel, în stare de orice artificiu, emoțional sau de altă natură, pentru a-și vinde ”marfa.” Tetzel și biserica catolică explicau că prin cumpărarea  (oh acest cuvânt!) acestora, cumpărătorul acumulează merite, (oh și acest cuvânt!) fie pentru el, fie pentru cineva drag. Odată ce erai convins că mama sau fiica ta care au murit sunt chinuite grozav în purgatoriu, erai dispus să faci orice pentru a-i ajuta să iasă mai repede de acolo. Tetzel crease și ceva versuri care rimau: ”Când bănuțul în cutie a sunat/ sufletul din purgatoriu s-a și ridicat sau numai ce bănuțul a fost pus jos/ ușa se deschide, mama intră-n paradis.” Toate acestea erau folosite pentru construirea unei noi catedrale ( nu îmi aleg cuvintele la întâmplare!) la Roma. Mi-ar plăcea să spun că lucrurile astea aparțin trecutului, dar, din păcate, ne sunt prea familiare.

Toate acestea au început să îl pună pe gânduri pe Luther. Înainte de toate, se întreba el, ”dacă Papa are puterea și autoritatea de a scoate sufletele din purgatoriu de ce nu….”(to be continued.)

(Majoritatea informațiilor prezentate aici sunt preluate din Introducing Major Theologians de Michael Reeves, Inter-Varsity Press, 2015, p.155-180)

(sursă foto: aici)1000509261001_2163219489001_History-Martin-Luther-Sparks-a-Revolution-SF-HD-768x432-16x9

Anunțuri

Despre Valentin Fat

pastor, Biserica Baptista Betania, Timisoara.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Luther, Ziua Reformei și zilele noastre (moaște și catedrale)

  1. Pingback: Luther, Ziua Reformei și zilele noastre (moaște și catedrale) | B a r z i l a i - e n - D a n

  2. Pingback: Luther, Ziua Reformei şi zilele noastre: moaşte şi catedrale (2) | Valentin Făt

  3. Pingback: Valentin Făt: Luther, Ziua Reformei și zilele noastre (moaște și catedrale) | Romania Evanghelica

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s