An de an, toamna ne învaţă să murim

Anul acesta, m-am bucurat din plin de toamnă, de toate bucuriile, mai mari sau mai mărunte, pe care această perioadă din an le aduce şi care încântă simţurile. Aş putea începe cu cele comestibile: gogoşarii care pocnesc în gură, zacusca (întotdeauna cu moderaţie), merele ponice, compotul de gutui sau mustul. Aş putea continua cu soarele luminos de toamnă care dă acele umbre lungi, acele răsărituri şi apusuri prelungite, sângerii…Cerul albastru, mirosul de fum de prin hornuri sau de prin grădini.

Imaginea pe care o asociem cel mai adesea cu toamna însă este aceea a frunzelor îngălbenite. Ne place să le privim, ne place să călcăm peste ele şi să le auzim foşnetul, iar aici apare ciudăţenia: toamna înseamnă, în cele din urmă, moarte.  De obicei, fugim înspăimântaţi de orice ne-ar putea aduce aminte de moarte. De ce totuşi iubim toamna? Cred că o iubim pentru că ne pune înainte:

O moarte cu rod. Natura moarte după ce şi-a depus roadele, roade de care ne bucurăm în fiecare toamnă. Natura moare, dar moare cu folos.

O moarte frumoasă. Chiar înainte de a da colţul, natura devine mai frumoasă ca oricând. Natura moare, dar moare cu stil, frumos.

O moarte paşnică. Natura moare…natural!!!! Fără zvârcoliri şi fără regrete. Împăcată că şi-a îndeplinit menirea şi anticipând odihna care urmează.

O moarte care anticipează. Moartea ar fi tare tristă dacă nu am fi siguri că, într-un târziu, o să apară și primăvara. Ne-am copleși sub povara insuportabilă a morții, dacă nu am fi siguri că stratul de frunze moarte și zăpadă va fi străpuns de ghiocei, de viață… Este vorba despre o moarte însoțită de certitudinea învierii, de biruința vieții.

Da, an de an, toamna ne învaţă cum să murim şi, în consecinţă, cum să trăim. Asta da moarte!

(Am adăugat şi nişte poze de toamnă. Primele de la Prislop, unde mergeam cu drag să-mi liniştesc sufletul, înainte să înceapă nebunia şi mizeria…Şi alte câteva, de prin grădină.)104_8145 104_8144 104_8146 104_8134 104_7797 104_7767 104_7750

Anunțuri

Despre Valentin Fat

pastor, Biserica Baptista Betania, Timisoara.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s