”Unde scrie în Biblie despre Crăciun?”-am încheiat citatul

Asta era întrebarea, rostită cu o mânie abia stăpânită, de la celălalt capăt al firului. Numai ce terminasem de dat un interviu la radio, când mă trezesc cu telefonul de la redacție în brațe. Omul se prezintă și, audibil (nu vizibil, că eram la telefon) iritat, își lansează întrebarea, cu atâta năduf că ieșeau aburi prin telefon. ”Vă rog să îmi spuneți unde scrie în Biblie despre Crăciun? De ce ținem sărbătoarea aceasta? Vă rog să nu mai pomeniți această sărbătoare păgână etc. etc.”

Atitudinea interlocutorului meu nu este nicidecum singulară. Întotdeauna, perioada sărbătorilor trezește în sufletele unor drept credincioși un val imens de hiper-spiritualitate. Atât de mare încât se revarsă și dă peste maluri. O mânie sfântă ce a clocotit tot anul, latentă, în străfundul sufletului, iese acum la iveală cu o forță nebănuită.  La prima vedere pare foarte spiritual să întrebi ”unde scrie în Biblie?” Chiar dacă suntem enervați de astfel de întrebări, o parte din noi parcă ne spune ”ai văzut ce om serios? Cum își ține credința? Tu când vei ajunge la un asemenea nivel?” Iată câteva gânduri care s-au ”copt” în mintea mea pe marginea acestui gen de atitudine:

Înainte de toate, nu cred că a întreba în permanență ”unde este scris în Biblie?” este un semn de maturitate. Pentru mine, omul care pune în permanență întrebarea aceasta nu este un creștin matur, ci, mai degrabă, un bebeluș pe care trebuie să îl priveghezi în permanență, să îl tragi din anumite locuri, să îi iei mâinile de pe anumite lucruri și, în general, să îi spui tare, simplu, răspicat și într-un mod cât se poate de plastic ce are voie și ce nu are voie să facă. Din modul în care înțeleg eu lucrurile, Hristos, Cuvântul Viu, dorește ne transforme, în puterea Duhului, prin Cuvântul scris, astfel încât să ne asemănăm tot mai mult cu El. Asta înseamnă că mintea mea va fi îmbibată, va fi scăldată în Cuvântul lui Dumnezeu. Caracterul meu, motivațiile, atitudinea și conduita mea vor fi transformate de Cuvântul pe care Duhul îl aplică în viața mea. A mă supune deci Cuvântului nu înseamnă a răsfoi mecanic și febril paginile Scripturilor pentru a vedea ce am voie și ce n-am voie. Poate fi și aceasta o etapă, dar incipientă a vieții de credință. Cred că e de prisos să mai adaug că modul mecanic de a aborda lucrurile este mai facil. Calea dreaptă și, apropo și îngustă, este întotdeauna mai anevoioasă. E mai ușor să mă duc la Carte, să o răsfoiesc și să descopăr plin de încântare că nu e pomenit Crăciunul, pentru ca mai apoi să dăm în cap celor ce-l sărbătoresc. E mai greu să te adâncești în Cuvânt, să lași să lovească în fire cu dalta, să mori câte un pic în fiecare zi…

Pe lângă asta, să fim serioși, facem mereu multe lucruri care nu sunt scrise în Biblie. Cei mai mulți credincioși evanghelici merg la adunare peste săptămână, joi, vineri, miercuri..unde scrie în Biblie? Structura serviciilor noastre e, în general, rugăciune, studiu și predică, începând cu ora nouă. Unde scrie în Biblie? Să înțelegem că Scriptura ne oferă adevărurile fundamentale, principiile etice neschimbabile și lucrările pe care le avem de făcut, misiunea. Acestea fiind puse la temelie, fiecare credincios și fiecare generație va alege formele și tiparele potrivite.  Una dintre problemele serioase pe care le avem este că nu suntem în stare să facem distincția între diversele categorii. Astfel, renunțăm la adevăruri și principii pe care ar trebui să le plătim cu viața și ținem cu dinții de ceea ce ar trebui să lăsăm în urmă. Împotrivirea la schimbare este adeseori percepută ca semn de maturitate și seriozitate spirituală. Uneori așa este. Alteori însă, e semnul celei mai pure manifestări a înțelepciunii firești care nu se lasă înduplecată, din mândrie. (deși va spune că din cauza Bibliei!)

Revenind la chestiunea legată de Crăciun, într-adevăr Biblia nu ne poruncește în mod direct să ținem sărbătoarea, așa că ne putem permite un  oarecare grad de flexibilitate. De pildă, mă întreb și eu, e înțelept să ții 7 servicii de Crăciun? Ajun, Ziua 1 X2, Ziua 2X2 și duminica? Nu cred. Dacă nu e poruncită nici sărbătoarea direct în Biblie, să nu poruncim noi structura ei.

Și totuși, la final, cred că un strop de dreptate avea și interlocutorul meu, deși tare mă îndoiesc că și-a dat seama. La Crăciun ne amintim că Domnul a venit la noi. După ce și-a sfârșit lucrarea însă, El a trimis Duhul Său cel Sfânt care să RĂMÂNĂ cu noi. Bucuria sărbătorii deci, ar trebui să fie o permanență în viața credinciosului. Avem Cuvântul Evangheliei și Duhul care să îl înalțe mereu pe Hristos în viața noastră și să facă prezența Sa reală în noi. Să nu fim ca cei din lume care încep Crăciunul din octombrie, nădăjduind să prelungească lumina și sărbătoarea cât mai mult. Noi avem lumina cu noi anul întreg, în fiecare zi! Mai mult, Cel care a venit prima oară, va veni și a doua oară. Îmi este teamă ca nu cumva concentrându-ne atenția pe prima venire să uităm de cea de-a doua. Hristos ne poate oricând ”strica” sărbătoarea, întorcându-se și luându-ne cu El pentru a participa la Sărbătoarea adevărată și fără de sfârșit. Doamne-ajută!

P.S. Discuția de ieri s-a încheiat..triumfal. Pentru partenerul de discuții. ”Vedeți că v-am închis..” îmi zice cu vădită satisfacție. I-am răspuns doar  ”așa e, mă duc să plâng.”

Anunțuri

Despre Valentin Fat

pastor, Biserica Baptista Betania, Timisoara.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la ”Unde scrie în Biblie despre Crăciun?”-am încheiat citatul

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s