Chinul și pedeapsa ”liniuțelor”-despre suferințele limbii

Ar trebui să le numim cratime, dar, pentru ca lucrurile să fie clare pentru toți, le vom numi liniuțe. Limba noastră dulce mustește de liniuțe, iar acestea ne dau mari bătăi de cap:

”Ana l-a bătut pe Ionel. Ionel s-a dus să o spună la mama. Ana și Ionel s-au împăcat. A-ți ține gura e important etc. etc. ”

Ar fi foarte simplu dacă, de fiecare dată când întâlnim cuvintele respective, ar trebui să punem liniuța. Lucrurile se complică însă infinit, pentru că:

Ana l-a bătut pe Ionel la școală. Ionel s-a dus să o spună, dar mama i-a spus că nu e problema sa. Nu știm dacă Ana și Ionel s-au împăcat sau s-au certat în continuare. Sper că ați reușit să vă țineți gura.

Lesne de observat, uneori liniuța e necesară, iar alteori nu. Poate cu o altă ocazie, vom căuta să identificăm câteva reguli care să ne ajute să vedem dacă este nevoie de infama liniuță sau nu. (totuși să nu mă aștepte nimeni. S-au scris deja km pe tema asta. E plin netul!) Până atunci însă, un singur sfat: dacă nu ești sigur că e nevoie de liniuță, dacă nu reușești să procesezi cuvântul și contextul în care e plasat, abține-te! În ce mă privește, consider că a pune liniuța acolo unde nu este nevoie, vădește incultura mult mai puternic decât lipsa ei, atunci când este nevoie de aceasta. Nici asta nu e de iertat, dar lumea va gândi că te-ai grăbit, că ai scris poate de pe telefon și nu ai avut posibilitatea să finisezi propoziția sau fraza. Atunci când pui însă liniuță acolo unde nu e nevoie, arăți tuturor că nu ai habar, dar că ți-ai dori să ai și chiar ești un pic complexat din pricina asta…Ai dori să nu observe ceilalți că nu te pricepi, dar tocmai asta vor observa.

Nu aș fi scris textul acesta, dar a trebuit să mă detensionez. Am văzut aseară, pe o rețea de socializare, o urare ocazionată de ziua de naștere. Era ceva de genul: ”A-ti urez la mulți ani!” Evident, era mult mai simplu să scrie: ”Îți urez…” Mă rog, dacă tot nu știm, să fim cel puțin sofisticați!

Anunțuri

Despre Valentin Fat

pastor, Biserica Baptista Betania, Timisoara.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Chinul și pedeapsa ”liniuțelor”-despre suferințele limbii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s