Să ne așezăm, să cugetăm, să alegem.

„Împărăția Cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de pești. După ce s-a umplut, pescarii îl scot la mal, șed jos, aleg în vase ce este bun și aruncă afară ce este rău.” (Matei 13:47-48)

 Mă gândesc că și alți cinstiți gospodari pățesc ce pățim noi. Adică, ai cumpărat o plasă cu mere, le-ai pus frumos în lada din frigider sau în coșul de fructe, dar nu ai apucat să le mănânci. Fără să dea de veste, unele au început să se maronească și să fermenteze. E o amestecătură generalizată pe care îți poți permite să o ignori vreo două, trei zile, dar nu mai mult. Ce e  de făcut? Ispita mare este să alegi una dintre miile de pungi de plastic să o desfaci și să te debarasezi instant de întreaga grămadă afectată de nemilosul principiu al entropiei. Calea mai înțeleaptă, dar mult mai încâlcită, mai lipicioasă și imprevizibilă e să selectezi. Cu siguranță că o bună parte din mere pot fi încă folosite…Ispita lichidării prin aruncare la coș a întregii cantității va fi însă întotdeauna acolo.

Acum însă să trecem la lucruri serioase. Am oferit exemplul cu merele pentru că sunt mai inofensive și la bătrânețe. (Cartofii, de pildă, sau ceapa, sunt extrem de agresivi în prag de moarte și pot chiar ucide.) Domnul nostru oferă exemplul cu peștii. Principiul de bază este același: treaba nu se poate face cu grabă, așa cum ne-am dori, ci trebuie să ne punem timp deoparte, să ne așezăm, să analizăm și să selectăm ce este bun.

Mai întâi este absolut necesar să recunoaștem complexitatea vieții și a lumii în care trăim. Filmul vieții nu este un televizor comunist Sirius, alb-negru. Există o variației infinită de nuanțe, de arome, de combinații. Realitatea, indiferent de domeniul despre care vorbim, nu este o halcă de carne pe care putem să o tranșăm cât ai zice cuțit, toporaș sau bardă. Dacă ar fi să sintetizez ce am învățat până la vârsta asta, cam atât aș putea spune: că lucrurile sunt complicate și că, în cele mai multe situații, decât să iau toporul și să mă apuc cu sârg de treabă, mai bine mă scarpin un pic după cap și mă cuget. (deși postura nu pare deloc onorabilă.)

Mă străduiesc să urmez exemplul pescarilor. Mai întâi, să ședem! Să ne liniștim. După aceea, urmează selecția. Iată câteva aplicații.

(1)  De pildă, nu tot ce se află în năvodul tradițiilor eclesiale evanghelice trebuie aruncat peste bord, doar pentru că este vechi și baptist (sau penticostal.) Există multe lucruri care trebuie decupate urgent, dar NU toate! Tradiția programelor stufoase „cu de toate” trebuie tunsă temeinic și cu hotărâre. Asta nu înseamnă însă nicidecum că poezia de calitate, cântarea, mărturia, orchestra nu își au rolul lor legitim și nu îmbogățesc închinarea noastră. Să fim sinceri: multe dintre cântările noi sunt penibile, dar există între ele și adevărate comori. Să stăm jos, să cugetăm, să selectăm.

(2) Un alt exemplu: cred că avem lucruri de învățat din tradiția ortodoxă. Nu-i suficient să întrebi un ortodox „unde scrie în Biblie să-ți faci cruce,” să concluzionezi că ai câștigat disputa cu veacurile de teologie ortodoxă și să arunci tot năvodul în mare cu prostească satisfacție. Există profunzimi ale teologiei și spiritualității ortodoxe ce se cer explorate, iar de ne vom învrednici la aceasta, nu vom avea decât de câștigat. În acelali timp, nu tot ce ține de teologia ortodoxă e bun. Când ajung la episoadele cu maica Domnului (fluier, suspin și mai dau câteva pagini….) Să stăm jos, să cugetăm, să selectăm.

(3) Și un ultim exemplu. Deși nu sunt calvinist, am învățat că pot învăța multe lucruri de la….Piper. (și de la Calvin, evident.) Aș da ca exemplu Brothers, We Are Not Professionals! În același timp, tare m-aș bucura ca unii dintre prietenii mei calviniști să fie mai selectivi cu teologia și eroul lor. Divinizarea unui sistem teologic de către adepții lui poate crea în ceilalți o…cum să zic…o stare de iritare!

Lista de aplicații poate continua. Ideea e să vedem complexitatea, să ne linștim, să stăm jos și să alegem! Să fim radicați în devotamentul nostru față de Hristosul lui Dumnezeu și ceva mai relaxați în alte celea. Psalmul 149 spune „sabia cu două tăișuri să fie în mâna lor.” Nu în orice context. Câteodată e mai eficientă o cafea zdravănă și ceva relazare.

(sursă foto: aici)

Anunțuri
Publicat în Uncategorized | 1 comentariu

Conferință cu pastorul Ghiță Mocan la Betania!

Biserica Baptistă Betania din Timișoara are bucuria de a vă invita la o conferință ce se va desfășura la finalul săptămânii viitoare. Tema conferinței este creșterea copiilor, aceasta fiind intitulată Itinerariul educației. Conferința va fi susținută de către  dr. Ghiță Mocan, pastor al Bisericii Penticostale Filadelfia din Oradea.

Prima întâlnire va începe vineri, orele 19:00, iar cea de-a doua sâmbătă, orele 10:00. Participanții la conferință vor lua masa de prânz împreună, între orele 12:00-13:00.

Adresa bisericii noastre este str. Ion Barac, nr. 22 (lângă centrul Alfa).

Vă așteptăm cu drag!

Publicat în Uncategorized | 1 comentariu

COOLtură-inCooltură?

La librăria Cărturești, în mall, Timișoara. Dau o tură pe la rafturile de sus, după care cobor scările înspre secțiunea Religie. (Probabil ați observat că Teologia a fost evacuată de ceva vreme!) Toate bune și frumoase, cu excepția unui lucru: exact pe mijlocul secțiunii religioase, un tânăr stă pe podea și citește….Evident, împiedicând accesul la rafturi. Îmi dreg glasul, nimic. Mă duc pe stânga și mă înclin periculos înspre dreapta și oftez, încercând să ajung la cărți. Nimic. Mă duc pe cealaltă parte, mă înclin și mai periculos spre stânga și oftez. Nimic. Mă scarpin după cap. Mă uit și văd că este loc de citit frumos, amenajat, cu pernuță moale și, mai ales liber, la doar câțiva metri!!! Pe tânărul meu nu îl tentează. Pare că s-a făcut una cu podeaua pe care s-a așezat. Ca pe…mă iertați!, ca Un Budha, dar spre deosebire de original, cu ghiozdanul în spate.

Ce-o fi așa de atrăgător la podeaua aia? Înțeleg când locurile amenajate printre rafturi și mesele sunt ocupate. Te descurci cum poți. Da de ce insiști să citești de pe podea când locurile de la clasa 1, la doi pași, sunt libere? Nu am decât o singură explicație: e COOL! Azi nu mai avem Cultura, ci COOLtură! Sau e inCOOLtură?Mă opresc. În acest articol am fost peste măsură de intolerant, de pasiv-agresiv și judgmental. De unde să știu eu ce e în sufletul omului? Dacă atunci când era mic a avut o experiență traumatică legată de podea? Poate în timp ce era obligat să citească pentru școală, vedea mereu podeaua???, iar acuma nu mai poate să citească numai în contact cu podeaua și cu ghiozdanul în spate? Cred că data viitoare voi colinda pe la secțiunea psihologie. Sau yoga?

sursă foto: aici.

Preparing to exams. Cheerful African teenager reading a book and smiling while sitting on the floor at the library

 

Publicat în Uncategorized | 1 comentariu

Dr. Emil Bartoș la Betania!

Vă anunțăm cu bucurie că fratele Emil Bartoș va fi prezent duminică seara, 16.07.2017, la Biserica Baptistă Betania din Timișoara și va prezenta următorul mesaj pe marginea virtuților creștine.

Fratele Emil Bartoș este Conf. dr. în cadrul Facultății de Teologie Baptistă din Universitatea București.

Întâlnirea începe de la orele 18:00. Adresa bisericii noastre este str. Ion Barac, nr. 22. (lângă centrul comercial Alfa) Vă așteptăm cu drag!

Publicat în Uncategorized | 1 comentariu

Dr. Stanley Barnes la Betania!

Vă anunțăm cu bucurie că dr. Stanley Barnes va predica la Betania în cadrul serviciilor de joi seara, dar și de duminică dimineața. Dr. Barnes  a slujit timp de mulți ani ca pastor al Bisericii Prezbiteriene libere din Hillsborough, dar și în conducerea Bisericilor Prezbiteriene libere din Irlanda de Nord. Dumnealui este un bun prieten al bisericii noastre și al României.

Timpul de închinare de joi începe la orele 18:00, iar cel de duminică dimineața, la orele 9:00. Adresa bisericii noastre este str. Ion Barac, nr. 22, Timișoara (lângă centrul Alfa).

Vă așteptăm cu drag pentru a asculta Cuvântul împreună!

(sursă foto: aici.)

 

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Pastorul Vasi Duma și Golgota Praise la Betania!

Biserica Betania are bucuria de a vă invita la un timp special de închinare, duminica aceasta, 02.07, începând cu orele 18:00. Alături de noi va fi pastorul Vasi Duma și grupul Golgota Praise, de la Biserica Gologota-Bujac, Arad.

Adresa Bisericii noastre este str. Ion Barac, nr. 22 (lângă centrul Alfa).

Vă așteptăm cu drag!

(sursă foto: aici)

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Facebook-ul și excesele bătrânești…

Cu toții ne-am făcut vinovați de anumite excese pe FB. Ne-am trezit bine dispuși într-o dimineață și ne-am gândit că toată lumea își dorește să vadă strălucirea uleiului din zacusca noastră de vinete. Sau am crezut că suntem primii care au ajuns într-un aeroport și beau cafă cu croissant, în timp ce așteaptă avionul.

Există o categorie de excese tipice tinereții: o trupă de adolescenți care își pozează teneșii în cerc; fete care își colorează unghiile cu 20 de culori diferite (noroc că în genere sunt doar douăzeci de degete….); tineri care stau la plajă și își pozează și postează nisipul dintre degetele de la picioare și inima pe care au desenat-o și care a pricinuit pătrunderea nisipului dintre degete; cursuri subliniate cu markerul la Starbucks și exemplele ar putea continua la nesfârșit.

Există însă și excese faceboociene ale bătrâneții. Excesele tinerilor te irită un pic, dar ești dispus să le treci cu vederea (nu pe toate!!). Chiar dacă de irită un pic mai tare, rămâi cel puțin cu speranță că odată cu trecerea timpului, persoana în cauză va acumula și ceva înțelepciune care îl va păzi pe el și pe semenii de pe FB de nereușitele postări. Ei, altcumva stau lucrurile cu excesele bătrânești.  Doamne peste 60 de ani care insistă să dovedească temeinic că plaja nu le creează nicio emoție. (Le asigur că ne creează nouă…) Se pozează într-o veselie pe malu mării și sprijinesc palmierii. Se filmează făcând jogging.  Toarnă nu nemiluita postări adânc-profunde, cum ar fi „când prietenii te părăsesc…rămâi singur.” Pun poze de prin toate locurile pe unde se perindă, inclusiv de pe la înmormântări. Cultivă pereți întregi cu versete rozosine, însoțite de trandafiri. La acestea se adaugă rețete de prăjituri, poze cu cârnați, rețete de slăbit, cure cu usturoi și eternele frunze de varză, neperisabile simboluri ale prospețimii.

Pe tineri îi mai ierți, că na, se tot caută și nu se mai găsesc. Încă nu-s copți, n-ai ce aștepta până la toamnă. Ce ne facem însă dacă toamna a venit, da roada înțelepciunii ba! Ce e de făcut, când înțelepciunea de-o viață îți dă ghes să te postezi pentru că…ești în fața casei și altceva mai bun nu ai de făcut. Un lucru e clar. Cel care a zis că bătrânețea e invetabilă, dar maturizarea opțională avea dreptate.

P.S. Să nu înțeleagă cineva că nu îmi sunt dragi cei mai în vârstă și interacțiunea cu ei pe FB. Unele greșeli sunt chiar simpatice. Problema e cu cei care insistă să se reverse peste malurile FB ca Nilul.

Publicat în Uncategorized | 3 comentarii